Oradea se află în momentul zero din punct de vedere al salubrității

| EUROPE DIRECT Oradea |

Mai avem doar șase ani la dispoziție pentru a încetini și pentru a întoarce în favoarea noastră fenomenul încălzirii globale. Schimbări bruște de temperatură de la o zi la alta, zile caniculare cu maxime care stabilesc recorduri istorice, furtuni puternice și inundații care ne mătură satele, fenomene meteorologice care ne afectează viața se întâmplă din ce în ce mai frecvent. Cum putem, fiecare dintre noi, să contribuim la echilibrarea balanței?

Este în puterile noastre, ale oamenilor de rând, să schimbăm ceva? Sau, din contră, responsabilitatea trebuie atribuită autorităților? Care sunt directivele Uniunii Europene în acest sens, și ce legătură avem noi, cetățenii, cu implementarea lor? Am încercat să găsim răspunsuri la aceste întrebări alături de directorul general al Eco Bihor, Pásztai Zoltán Attila. Pentru că una dintre soluțiile pe care o avem cu toții la îndemână este gestionarea responsabilă a propriei gospodării. Mai exact, a deșeurilor pe care le producem, zilnic, acasă.

R: În luna iunie în județul Bihor ne-am confruntat cu temperaturi extreme care au ajuns la un maxim istoric pentru regiunea de Nord-Vest a țării. În rezoluția Parlamentului European din 25 martie 2021, se amintea despre poluarea atmosferică care are costuri umane și economice semnificative. Ce putem face fiecare dintre noi pentru a evita să ajungem aici?

Z.V. M-aș bucura ca oamenii să vadă acea punte între activitatea lor zilnică și schimbările climatice, care deja apar foarte aproape de noi. Dacă acum 10 sau 15 ani auzeam că un uragan a devastat Statele Unite ale Americii, astăzi auzim despre orașe distruse în Cehia, care e la doar 200 de kilometri distanță, sau de gospodării sub ape, în România. Și cred că delăsarea generală a oamenilor ne-a adus în acest punct, în care suntem afectați cu toții și vrem să găsim o soluție în ultimul ceas. Există o numărătoare inversă și avem șase ani la dispoziție pentru ca noi, ca umanitate, să întoarcem acest fenomen de încălzire globală. Există protocoale în acest sens, cum este protocolul de la Kyoto, sau protocolul de la Paris, însă acelea sunt doar hârtii. În spatele lor trebuie să existe programe naționale, autorități care le implementează și noi, toți, de la firme private la cetățeni, care trebuie să avem grija de a produce din ce în ce mai puține deșeuri, astfel încât impactul nostru asupra mediului să fie diminuat. Depinde de fiecare dintre noi dacă în viitor, copiii noștri vor mai avea patru anotimpuri.

R. S-au făcut și se fac campanii de conștientizare pentru reciclare și pentru colectarea separată. Au efect? Sunt suficiente aceste campanii sau este nevoie și de alte măsuri?

Este nevoie de campanii de conștientizare, la fel cum este nevoie de crearea unei infrastructuri de management al deșeurilor, de crearea condițiilor pentru colectarea separată, sau de măsuri implementate de autorități. Întotdeauna există un moment zero, iar el, în Bihor și în Oradea, a venit o odată cu pornirea Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor – un program al Uniunii Europene, pe care l-a accesat Consiliul Județean Bihor. Investițiile în infrastructura de gestionare a deșeurilor au ajuns undeva între 45 și 50 de milioane de euro, din fonduri nerambursabile. Mai revine, acum populației, să înțeleagă care este aportul ei.
Un lucru foarte  important pe care aș vrea să îl subliniez este că a avea o stație de sortare a deșeurilor cât de cât performantă la capătul orașului, automatizată sau cu forță manuală, nu suplinește presortarea la populație . Și muți nu înțeleg și se întreabă de ce să selectez eu dacă voi aveți stație de sortare? Pentru că cele două sunt complementare. În campaniile și prezentările realizate de Eco Bihor, le-am arătat oamenilor că cele două sau cinci fracții care se colectează separat în anumite zone urbane la noi, la stația de sortare, sunt separate în 18 sortimente diferite. Doar PET-urile au ajuns sortate în cinci tipuri distincte, pe culori, de la albastru, verde, sau maro, la transparent sau incolor. Cartonul se separă de hârtie, sunt plastice care nu pot fi sortate împreună. Și de aceea, colectarea separată în gospodării este foarte importantă iar oamenii trebuie să înțeleagă care sunt motivele pentru care Uniunea Europeană, sau autoritățile naționale și locale le cer asta. Pentru că altfel, aceste deșeuri ar ajunge în oceane sau într-un depozit cât un munte, pe care-l lăsăm moștenire copiilor noștri.

R. Campaniile de conștientizare nu par să aibă efectul dorit, în special în mediul rural. În continuare în albia râurilor găsim mormane de deșeuri. De ce credeți că persistă acest fenomen?

Z.P. Forma de comunicare pe care autoritatea legală este responsabilă să o găsească diferă de la mediul urban la mediul rural. Sunt abordări diferite pentru că există mentalități diferite. Spre exemplu, în zonele rurale încă întâlnim activități de incinerare a deșeurilor. Este o tradiție care s-a perpetuat din tată în fiu. La acești oameni nu a ajuns informația că vechiul obicei de a arde deșeuri s-a schimbat din momentul în care a fost înlocuit deșeul din lemn cu cel din plastic. Nu li s-a spus că a incinera plastic este un obicei nociv în primul rând sănătății omului. Că în momentul în care ard acel plastic inhalează furan și dioxină, două gaze foarte puternice, cancerigene. Ei perpetuează o tradiție, fără să înțeleagă că schimbând obiectele își fac rău lor, și mediului înconjurător. Ce aruncau oamenii în albia râului acum 30 sau 40 de ani? Deșeuri biodegradabile. Pentru că atunci cumpărai produse împachetate în hârtie. Sau sticle din sticlă, pe care, de altfel, le reciclau.

R. Care ar putea fi măsurile prin care autoritățile locale pot convinge oamenii să gestioneze eficient și responsabil deșeurile din propriile gospodării?

Z. P. În primul rând cei care implemenetează aceste programe, fie că vorbim despre autorități, fie că vorbim despre agenții de salubrizare, ar putea să creeze servicii de tarifare atractive, pentru ca oamenii să se simtă motivați, cel puțin pe termen scurt, să colecteze selectiv. Sau s-ar putea introduce la nivel național un sistem de garanție returnare similar cu cel aplicat în anii 1980. Astfel încât, recipientele de ambalare de 0,3 la 3 litri să poarte în prețul de vânzare un 50 de bani, pe care oriunde ai returna acel ambalaj, pe teritoriul României, să știi că îi poți recupera.
Cred că în acest moment, dintre oamenii cu care comunicăm, 10% înțeleg și colectează separat benevol,  80% ar putea fi convinși prin măsuri financiare care să facă acest sistem de colectare atractiv și 10 nu pot fi convinși decât cu amenzi. Un cuvânt de care ne ascundem fără să observăm că, în Occident, dacă nu arunci cartonul la carton și sticla la sticlă riști să iei o amendă de 500 de euro. În România nu se vorbește despre asta fiindcă, probabil, politicul nu este destul de matur să-și asume măsuri, de teama că acestea ar putea genera un recul la următoarele alegeri, dar eu cred că și alte clase politice au trecut peste asta și acei lideri au fost realeși și în alte zone ale Europei.

România și-a asumat anumite angajamente odată cu aderarea la Uniunea Europeană. Dacă ne referim la domeniul mediului, și în special la salubritate, în ce stadiu ne aflăm acum în județul Bihor și în Oradea?

Z.P. Așa cum am mai spus, Oradea, din punct de vedere al salubrității, se află în momentul zero. Și undeva în doi, sau trei ani de zile, se vor vedea rezultatele și vom vorbi despre 35%-40% colectare separată, poate chiar mai mult. În județ sunt procente de 30%-40% colectare separată. Ceea ce înseamnă că în România, în județul Bihor, se poate!

Firma Eco Bihor administrează deșeurile generate pe suprafața teritorială a județelor Bihor si Covasna. În județul Bihor, Eco Bihor are în dotare echipamente specifice pentru a trata deșeurile, o stație de sortare, o stație de compost pentru deșeuri organice, o stație de tratare mecano- biologică, un depozit de deșeu izolat conform standardelor europene, cu captare gaz și captare levigat, o stație de epurare și un sistem de captare a gazului din deșeuri. Eco Bihor este printre primele companii din țară care reușesc să producă energie electrică și calorică din gazul generat din deșeuri.


Eco Bihor s-a implicat și va continua să se implice în campanii de conștientizare a populației privind colectarea separată a deșeurilor, astfel încât cea mai mare parte  a deșeurilor care se generează să fie deviată de la depozitare, adică să fie valorificată, reciclată, sub alte forme. Aceasta este este ținta noastră, și este o țintă europeană”

Pásztai Zoltán Attila, director general Eco Bihor

Articole similare

Despre tehnologie, competențe digitale și politici digitale

Cum poate tehnologia să ne îmbunătățească viața? Care sunt pericolele mediului virtual? Ce sunt competențele digitale și de ce ar fi benefic să le dezvoltăm? Cum putem să ne protejăm identitatea și datele online?

Cornel Amariei la Competențele Viitorului

Vă prezentăm azi prima activitate din programul ”Competențele viitorului”: întâlnire cu Cornel Amariei CEO at .lumen, Forbes U30 EU, Global Business Hall of Fame Laureate, JCI’s Ten Outstanding Young Persons of the World.

NextGenerationEU: Comisia Europeană aprobă Planul de redresare și reziliență al României, în valoare de 29,2 miliarde EUR

| Galina Manole | , | Lasă un comentariu

Comisia Europeană a adoptat pe 27 septembrie, o evaluare pozitivă a Planului de redresare și reziliență al României, care va putea primi, astfel, din partea UE granturi în valoare de 14,2 miliarde EUR și împrumuturi în valoare de 14,9 miliarde EUR în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR). Această finanțare va sprijini implementarea măsurilor esențiale în materie de investiții și reforme cuprinse în Planul de redresare și reziliență al României și va contribui în mod crucial la ieșirea României mai puternică din pandemia de COVID-19.


Fiți la curent cu noutățile EUROPE DIRECT Oradea
Sunt de acord cu Terms and conditions

EUROPE DIRECT Oradea | Copyright ©Toate drepturile rezervate. Web design realizat de Weblike PRO.