Cum putem reduce poluarea cu plastic la nivelul țării, al comunității, dar și individual?

Produsele din plastic sunt menite pentru a fi utilizate pe termen scurt, cele de unică folosință, chiar o singură dată. În schimb, existența plasticului are efecte pe termen lung și la nivel global putem observa aceste efecte cel mai bine pe malul mărilor sau în oceane.

Poluarea cu plastic a devenit o problemă de importanță majoră. World Economic Forum estimează că până în 2050 plasticul din oceane se va găsi într-o cantitate mai mare decât toți peștii la un loc, în timp ce particulele din plastic vor fi ingerate în continuare de viețuitoare. Uniunea Europeană își dorește reducerea poluării cu plastic și evitarea unei astfel de situații. Pentru a încetini această tendință, UE a luat decizia de a interzice anumite produse din plastic, în special pe cele de unică folosință. Astfel a apărut Directiva (UE) 2019/904 a Parlamentului European și a Consil… – EUR-Lex ce prevede interzicerea introducerii pe piață a anumitor categorii de astfel de produse pentru care există alternative fără plastic, la prețuri accesibile. 

În cadrul programului EUROPE DIRECT Oradea, am discutat despre situația plasticului cu inițiatoarea și project managerul proiectului Deplastificat, Andra Cloștorfeanu. Andra a obținut finanțare prin Bursa Talentelor, în cadrul programului Youth Community al Fundației Comunitare Oradea, tocmai pentru proiectul Deplastificat. Scopul proiectului Deplastificat este creșterea gradului de conștientizare a comunității asupra poluării cu plastic și îndrumarea acesteia către bune practici, prin ateliere pentru copii, dar și prin Harta Deplastificat https://www.facebook.com/deplastificat. Am vrut să știm ce motivație a existat în spatele acestui proiect și am aflat că grija pentru mediul înconjurător a fost principala cauză care a determinat-o pe Andra, încă din liceu, să se implice activ în a reduce poluarea cu plastic: 

„Am decis că doresc să fac mai mult pentru comunitate și pentru mediu, mai mult decât ceea ce pot să fac la nivel personal.”

Odată ce există motivație, prin determinare și dorința de a ști mai multe, vom reuși. Acesta a fost și cazul Andrei, care fiind conștientă de problema pe care o impune plasticul, a decis să se implice în a-l reduce. 

În acest sens am organizat diferite ateliere de formare pentru copii. Asemeni celei mai recente, care s-a adresat copiilor de clasele primare, prin care aceștia au învățat printr-o perspectivă inovativă cum pot ei să reducă poluarea cu plastic și ce pot face pentru mediu, în paralel cu a învăța despre propriile lor emoții. Credem că dacă reușim să avem grijă de noi înșine și de cei din jur, vom fi mult mai receptivi în a avea grijă și de mediu.

Totodată, Andra spune că proiectul Deplastificat are în vedere și acțiunea concretă, ce putem face specific pentru a reduce poluarea cu plastic. Așa s-a născut Harta Deplastificat: 

Este o hartă digitală, prin care comunitatea poate să vadă locații din oraș, unde poate avea acces la apă potabilă în mod gratuit, din diferite surse; atât de la cișmele publice, cât și în restaurante și cafenele care s-au alăturat inițiativei, fiind de acord să ofere apă atât clienților, cât și non-clienților.” Prin intermediul acestei hărți comunitatea este încurajată să umple cu apă sticle proprii reutilizabile, să bea apă neîmbuteliată în plastic. 

Putem reduce poluarea cu plastic prin proiecte ca Deplastificat, prin implicarea noastră, a oamenilor care formăm o comunitate, dar e nevoie și de o schimbare majoră, la nivel european. Schimbare pe care Uniunea Europeană a și înaintat-o țărilor din UE spre a fi implementată prin intermediul legislativului, prin Directiva 904 din 2019 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului. Directiva a fost transpusă și în legislația țării noastre, însă, cu întârziere și printr-o ordonanță de urgență, care în prezent are ca efect interzicerea scoaterii pe piață a produselor de plastic, cu mențiunea că stocurile existente în prezent pot fi utilizate până la epuizare, ulterior fiind înlocuite cu materiale biodegradabile. O schimbare cu care vom fi nevoiți să ne obișnuim, dar oare cât de greu ne va fi? Asemeni spuselor Andrei, nu ne va fi ușor, dar situația este atât de urgentă, încât vom fi nevoiți să ne adaptăm: 

România se luptă cu lipsa eco-educației, nefiind un subiect inclus în programa școlară, iar oamenii se informează, dacă vor, de unii singuri. În timp ce din perspectivă economică, acest domeniu, nu este în general pregătit pentru schimbări bruște. Dar fiind vorba despre o problemă atât de urgentă și de gravă, este necesar să acționăm cât mai repede, fie că sunt pregătiți sau nu. E necesar să ne adaptăm la toate schimbările care survin.

Utilizăm și apoi aruncăm mult plastic la gunoi. Orădenii aruncă lunar  PET-uri într-o cantitate echivalentă cu dimensiunea Palatului Vulturul Negru. Acest gen de poluare ne dă de înțeles că e necesară o creștere a gradului de educare ecologică și la nivel local, dar cum am putea facem asta? 

“E foarte important să spunem cunoștințelor care sunt lucrurile pe care le putem face și de ce e important să acționăm. O altă modalitate bună de informare și eco-educație a oamenilor din jur sunt documentarele. Seaspiracy, care vorbește despre problema plasticului și cum funcționează aceasta la nivel global, iar altul care este focusat atât pe problema plasticului, cât și pe schimbările climatice, Our Planet. Vizual înțelegem mult mai ușor. Iar o altă direcție, ar fi educația în școli. Există un opțional – Respect pentru resurse, dezvoltat de Asociația Clujul Sustenabil, care va fi disponibil anul viitor pentru cadrele didactice.” 

Reducerea poluării cu plastic trebuie să aibă loc la nivel mondial, european, național și local, dar în mod evident, putem începe la nivel individual, oricând. Andra ne-a oferit și niște sfaturi pe care merită să le luăm în considerare și să acționăm ca atare pentru a contribui fiecare dintre noi la reducerea poluării cu plastic:

Există multe feluri prin care putem consuma apa, fără plastic, pornind de la căni filtrante sau carafe, până la filtre care se montează pe rețeaua de apă sau la robinet. Facem un calcul: dacă o persoană bea 2 litri de apă pe zi și dacă ar cumpăra în fiecare zi o sticlă de plastic, asta ar însemna într-un an 365 de PET-uri. Dar pe lângă această cantitate, mai consumăm apă și când mergem la birou sau prin oraș. Așadar, dacă ne-am procura un filtru de apă pentru acasă și o sticlă reutilizabilă pentru drum, e deja un început foarte bun, care are un impact vizibil pe termen lung.”

Pe de altă parte, Andra ne încurajează să fim mai atenți la obiceiurile noastre de consum. Ce anume din ce cumpărăm în fiecare zi reprezintă un deșeu de plastic des întâlnit. Printre exemplele date de Andra se numără consumul de cafea, ceea ce adesea implică un recipient din plastic, pe care noi îl putem înlocui cu un recipient reutilizabil sau cu un termos. Iar când mergem la cumpărături, putem înlocui punga de plastic cu una reutilizabilă. 

Orice schimbare pornește de la mic la mare, ceea ce înseamnă că trebuie să acționăm fiecare dintre noi, în primul rând prin conștientizarea impactului poluării cu plastic, mai apoi prin a adopta comportamente și obiceiuri prietenoase cu mediul, prin care să contribuim la reducerea poluării cu plastic. 

Articole similare

Politica de coeziune a UE: Aproape 385,5 milioane EUR din Fondul de solidaritate al UE pentru 19 țări pentru a face față urgenței sanitare provocate de coronavirus

  Comisia a finalizat plățile de asistență din Fondul de solidaritate al UE (FSUE) pentru a face față situației de urgență sanitară generate de coronavirus către 19 țări, în valoare totală de aproape 385,5 milioane EUR. 

Un nou set de instrumente care să contribuie la atenuarea ingerințelor externe în cercetare și inovare

 Comisia Europeană a publicat un set de instrumente privind modalitățile de atenuare a ingerințelor externe în cercetare și inovare. Ingerința externă are loc atunci când se desfășoară activități de către un actor statal străin sau în numele acestuia, care sunt coercitive, ascunse, înșelătoare sau de corupție și care contravin suveranității, valorilor și intereselor UE. 

Noul Bauhaus european: încep înscrierile pentru premiile pe 2022

 Astăzi, 18 ianuarie, începem înscrierile pentru premiile „Noul Bauhaus european”, ediția din 2022. În urma succesului primelor premii, pentru care s-au primit peste 2 000 de candidaturi anul trecut, ediția din 2022 va celebra noi exemple inspiratoare de transformări pe care inițiativa își propune să le aducă în viețile noastre, în spațiile în care trăim și în experiențele noastre de zi cu zi. La fel ca în prima ediție, premiile „Noul Bauhaus european” pe 2022 vor recompensa ideile tinerelor talente, precum și proiecte existente pentru sustenabilitate, incluziune și estetică, ce aduc Pactul verde european în rândul oamenilor și al comunităților locale. 

Fiți la curent cu noutățile EUROPE DIRECT Oradea
Sunt de acord cu Terms and conditions

EUROPE DIRECT Oradea | Copyright ©Toate drepturile rezervate. Web design realizat de Weblike PRO.