Autor: EUROPE DIRECT Oradea

Comisia decide să trimită România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru nerespectarea legislației UE privind aerul curat și emisiile industriale


Comisia a decis astăzi, 2 decembrie, să trimită România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene din două motive: nerespectarea normelor UE privind combaterea poluării industriale și neîndeplinirea obligației de a adopta un program de control al poluării atmosferice.

·       În primul caz, România nu a asigurat funcționarea a trei instalații industriale cu deținerea unei autorizații valabile în temeiul Directivei privind emisiile industriale (Directiva 2010/75/UE) pentru a preveni sau a reduce poluarea.

Directiva privind emisiile industriale stabilește norme menite să prevină și să reducă emisiile industriale nocive în aer, apă și sol și să prevină generarea de deșeuri. În temeiul directivei, instalațiile industriale trebuie să dețină autorizații pentru a putea funcționa. În absența unei autorizații, nu poate fi verificată respectarea valorilor-limită de emisie, iar riscurile pentru mediu și sănătatea umană nu pot fi evitate în mod eficace. Trei instalații industriale din România nu dețin încă o autorizație care să garanteze că emisiile lor în aer nu depășesc valorile-limită de emisie stabilite de legislația UE.

·       În al doilea caz, România nu și-a adoptat primul program național de control al poluării atmosferice în temeiul Directivei (UE) 2016/2284  privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici („Directiva PNE”).

În temeiul Directivei PNE, statele membre au obligația să elaboreze, să adopte și să pună în aplicare programe naționale de control al poluării atmosferice. Programele respective ar trebui să cuprindă măsuri pentru atingerea unor niveluri de calitate a aerului care nu generează efecte negative semnificative sau riscuri pentru sănătatea umană și pentru mediu. Directiva prevede angajamente de reducere a emisiilor statelor membre în ceea ce privește cinci poluanți atmosferici (dioxid de sulf, oxizi de azot, compuși organici volatili nemetanici, amoniac și particule fine în suspensie – PM2,5). Statele membre trebuie să transmită anual rapoarte privind acești poluanți. România ar fi trebuit să transmită Comisiei primul său program național de control al poluării atmosferice până la 1 aprilie 2019, însă programul respectiv nu a fost încă adoptat.

Etapele procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor

Detalii în comunicatul de presă.

Comisia solicită României și altor 17 state membre să consolideze piața unică a UE pentru profesiile reglementate


Comisia introduce astăzi, 2 decembrie, acțiuni în justiție (scrisoare de punere în întârziere) împotriva a 18 state membre pentru nerespectarea obligației de a asigura punerea în aplicare corespunzătoare a normelor UE privind evaluarea proporționalității noilor reglementări referitoare la profesii.

Directiva din 2018 privind efectuarea unui test de proporționalitate înainte de adoptarea unor noi reglementări referitoare la profesiiC prevede obligația statelor membre de a se asigura că toate cerințele pe care le introduc în ceea ce privește profesiile sunt necesare și echilibrate. Directiva prevede un set de criterii pentru a preveni adoptarea unor norme naționale inutil de împovărătoare, care pot îngreuna accesul la o gamă largă de profesii sau exercitarea acestora de către candidații calificați. 

După evaluarea amănunțită a măsurilor naționale de transpunere, Comisia a constatat că diverse cerințe nu au fost puse în aplicare în mod corespunzător de către unele state membre și că există riscul ca directiva să nu fie eficace în practică. Prin urmare, s-a decis deschiderea de acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor împotriva următoarelor state membre: România, Austria, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Lituania, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia și Suedia.

Cele mai grave probleme identificate de Comisie sunt:

·       faptul că nu au fost integrate suficient toate tipurile de reglementări, cum ar fi cele adoptate de asociațiile profesionale;

·       transpunerea inexactă a criteriilor referitoare la testul de proporționalitate, cum ar fi obligația de a se garanta că noile norme sunt necesare în contextul în care există deja alte norme în vigoare;

·       faptul că nu s-au asigurat garanțiile procedurale necesare, cum ar fi obiectivitatea evaluărilor, eficacitatea mecanismelor de monitorizare ex post, precum și informarea și implicarea efectivă a părților interesate.

Toate statele membre au la dispoziție două luni pentru a răspunde argumentelor prezentate de Comisie. În caz contrar, Comisia poate decide să le trimită un aviz motivat.

Procedura UE de constatare a neîndeplinirii obligațiilor

Detalii în comunicatul de presă.

Infringement – calificarea profesională: Comisia solicită Ciprului și României să se conformeze normelor UE


Comisia a decis să inițieze o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva României (și să trimită Ciprului un aviz motivat suplimentar) pentru încălcarea normelor UE privind calificările profesionale.

Comisia îndeamnă România să își respecte obligațiile care îi revin în temeiul Directivei 98/5/CE privind exercitarea profesiei de avocat, asigurând recunoașterea automată a titlurilor profesionale de avocat din UE. Aceste norme specifice facilitează exercitarea cu caracter permanent a profesiei de avocat într-un stat membru, altul decât cel în care s-a obținut calificarea. România are acum la dispoziție două luni pentru a răspunde argumentelor prezentate de Comisie. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat.

Etapele procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.

Detalii în comunicatul de presă.

Infringement eficiența energetică: Comisia îndeamnă România și Grecia să transpună Directiva de modificare privind eficiența energetică


Comisia a decis astăzi, 2 decembrie, să trimită avize motivate României și Greciei pentru netranspunerea Directivei de modificare privind eficiența energetică [Directiva (UE) 2018/2002] în ordinea lor juridică națională. Prezenta directivă urmărește să stabilească un cadru comun de măsuri de promovare a eficienței energetice și stabilește un obiectiv obligatoriu de eficiență energetică pentru UE pentru 2030 de cel puțin 32,5 %. Statele membre au avut obligația ca, până cel târziu la 25 octombrie 2020, să asigure intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma directivei.

Nici Grecia și nici România nu au informat Comisia cu privire la dispozițiile adoptate pentru a transpune directiva. Prin urmare, în noiembrie 2020, au fost trimise scrisori de punere în întârziere ambelor state membre, iar acum sunt trimise avize motivate, având în vedere că, până în prezent, Comisiei nu i-au fost comunicate măsuri de transpunere. În absența unui răspuns satisfăcător în termen de două luni, Comisia poate sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene în privința acestor cazuri.

Etapele procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.

Detalii în comunicatul de presă.

Deficitul de încasare a TVA: În ciuda faptului că deficitul continuă să scadă, în 2019, țările UE au pierdut venituri din TVA în valoare de 134 de miliarde EUR


Conform unui nou raport publicat ieri, 2 decembrie, de Comisia Europeană, statele membre ale UE au înregistrat în 2019 o pierdere de aproximativ 134 de miliarde EUR în venituri din taxa pe valoare adăugată (TVA). Această cifră reprezintă veniturile pierdute din cauza fraudei și evaziunii în domeniul TVA, a practicilor de evitare și optimizare a TVA, a falimentelor și a insolvențelor financiare, precum și din cauza erorilor de calcul și a erorilor administrative. Deși unele pierderi de venituri sunt imposibil de evitat, o serie de acțiuni decisive și măsuri de politică specifice ar putea aduce o schimbare reală, în special în ceea ce privește neconformitatea.

Principalele rezultate în 2019

În termeni nominali, deficitul global de încasare a TVA în UE a scăzut cu aproape 6,6 miliarde EUR, ajungând la 134 de miliarde EUR în 2019, ceea ce reprezintă o îmbunătățire semnificativă față de scăderea de 4,6 miliarde EUR înregistrată în anul precedent. Deși deficitul global de încasare a TVA s-a îmbunătățit între 2015 și 2019, amploarea completă a impactului pandemiei de COVID-19 asupra cererii consumatorilor și, prin urmare, a veniturilor din TVA în 2020 este încă necunoscută.

În 2019, România a înregistrat cel mai mare deficit de încasare a TVA la nivel național, cu o pierdere de 34,9 % din veniturile din TVA, urmată de Grecia (25,8 %) și Lituania (23,5 %). Cele mai mici deficite au fost înregistrate în Croația (1,0 %), Suedia (1,4 %) și Cipru (2,7 %). În termeni absoluți, cele mai mari deficite de încasare a TVA au fost înregistrate în Italia (30,1 miliarde EUR) și Germania (23,4 miliarde EUR).

Detalii în comunicatul de presă.

UE își consolidează apărarea împotriva măsurilor economice coercitive


Comisia Europeană a propus astăzi, 8 decembrie, un nou instrument pentru a contracara utilizarea măsurilor economice coercitive de către țări terțe. Acest instrument juridic reprezintă un răspuns la faptul că, în ultimii ani, UE și statele sale membre devin ținta unor presiuni economice deliberate. El consolidează setul de instrumente al UE și va permite UE să se apere mai bine pe scena mondială.

Scopul este de a descuraja țările terțe să restricționeze sau să amenințe să restricționeze comerțul sau investițiile pentru a determina o schimbare a politicii UE în domenii precum schimbările climatice, fiscalitatea sau siguranța alimentară. Instrumentul anti-coerciții este conceput să detensioneze relațiile economice și să determine stoparea unor măsuri coercitive specifice prin intermediul dialogului, ca prim pas. Orice contramăsuri luate de UE ar fi aplicate numai în ultimă instanță, atunci când nu există nicio altă modalitate de a contracara intimidarea prin măsuri economice, care poate lua multe forme. Acestea variază de la instrumente explicite de coerciție și de apărare comercială îndreptate împotriva UE utilizate de unele țări, la controale selective la frontieră sau controale în sfera siguranței alimentare vizând produsele dintr-o anumită țară a UE, până la boicotarea unor produse cu o anumită origine.

Detalii în comunicatul de presă.

Codul de cooperare polițienească: Stimularea cooperării polițienești la nivel transfrontalier pentru consolidarea securității


La 8 decembrie, Comisia propune un cod al UE de cooperare polițienească pentru a consolida cooperarea între autoritățile de aplicare a legii din statele membre și pentru a le oferi polițiștilor din UE instrumente mai moderne de schimb de informații.

Mulți infractori operează transfrontalier, prin urmare polițiștii din UE trebuie să poată colabora rapid și eficient. Codul de cooperare polițienească – care include o recomandare privind cooperarea polițienească operativă și noi norme privind schimbul de informații – va contribui la îmbunătățirea operațiunilor transfrontaliere, va oferi canale și calendare clare pentru schimbul de informații și va conferi un rol mai important agenției Europol. În plus, normele revizuite privind schimbul automatizat de anumite categorii de date vor contribui la stabilirea într-un mod mult mai eficace a unor legături între infracțiuni în cadrul investigațiilor din întreaga UE. Acest lucru va contribui la eliminarea lacunelor existente în materie de informații, va intensifica acțiunile de prevenire, depistare și investigare a infracțiunilor în UE și va promova securitatea tuturor cetățenilor europeni. Tot astăzi, Comisia prezintă și un raport cu privire la progresele generale înregistrate în cadrul Strategiei UE privind o uniune a securității.

Printre măsurile propuse se numără:

·       O recomandare privind cooperarea polițienească operativă, care instituie standarde comune pentru cooperarea dintre polițiștii care participă la patrule comune și care își desfășoară activitatea pe teritoriul unui alt stat membru. Se prevede o listă comună a infracțiunilor pentru care se pot derula urmăriri transfrontaliere și se creează instrumente de mesagerie securizate pentru ca polițiștii să comunice cu colegii lor atunci când desfășoară operațiuni în alte țări ale UE. Operațiunile polițienești și anchetele penale rămân în responsabilitatea statelor membre, aceste standarde comune facilitând doar activitatea polițiștilor în alte țări ale UE. Recomandarea va promova, de asemenea, o cultură comună la nivelul UE a activităților polițienești prin formare comună, inclusiv cursuri de limbi străine sau programe de schimb.

·       Noi reguli privind schimbul de informații între autoritățile de aplicare a legii din statele membre: polițiștii dintr-un stat membru ar trebui să poată avea un acces echivalent la informațiile aflate la dispoziția colegilor lor din alt stat membru, în aceleași condiții.

·       Norme revizuite privind schimbul automatizat de date pentru cooperarea polițienească în cadrul mecanismului Prüm, pentru a îmbunătăți, a facilita și a accelera schimbul de date și a contribui la identificarea infractorilor. De exemplu, adăugarea de imagini faciale ale suspecților și ale infractorilor condamnați și de caziere judiciare la schimbul automat de date și introducerea unui router central la care să se poată conecta bazele de date naționale, înlocuindu-se astfel multitudinea de conexiuni dintre bazele de date naționale.

Detalii în comunicatul de presă.

Comisia salută acordul politic care le va permite călătorilor europeni să beneficieze în continuare de roaming gratuit


Comisia salută acordul politic la care au ajuns Parlamentul European și statele membre ale UE cu privire la noul Regulament privind roamingul. Noul regulament va prelungi până în 2032 sistemul existent, care prevede că cetățenilor nu li se pot aplica taxe suplimentare pentru apelurile efectuate sau datele utilizate în timpul călătoriilor în interiorul UE, și va oferi, de asemenea, noi avantaje consumatorilor.

Cetățenii vor putea să efectueze apeluri, să transmită mesaje text și să utilizeze datele mobile atunci când călătoresc în interiorul UE fără costuri suplimentare și la același nivel de calitate ca în țara lor de origine; vor avea un acces mai bun la comunicațiile de urgență, indiferent de locul în care se află în Europa și vor avea dreptul să primească informații clare referitoare la situația în care li s-ar putea percepe taxe suplimentare accidentale pentru un serviciu utilizat în roaming. Regulamentul va intra în vigoare la 1 iulie 2022.

Detalii în comunicatul de presă.

Fiți la curent cu noutățile EUROPE DIRECT Oradea
Sunt de acord cu Terms and conditions

EUROPE DIRECT Oradea | Copyright ©Toate drepturile rezervate. Web design realizat de Weblike PRO.

A apărut o eroare. Vă rugăm să încercați din nou.

Sunt de acord cu Politica de confidențialitate: politica de confidențialitate

Fiți la curent cu noutățile EUROPE DIRECT Oradea